Definiția vishing-ului

Vishing-ul (prescurtare de la voice phishing) este o formă de fraudă care combină apelurile telefonice cu tehnicile de inginerie socială pentru a manipula victimele să divulge informații confidențiale sau să transfere bani. Spre deosebire de phishing-ul clasic (prin email), vishing-ul exploatează încrederea pe care oamenii o acordă mai ușor unei voci umane reale.

Conform Europol, vishing-ul a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro în Europa în 2025, iar România se află printre țările cu cea mai rapidă creștere a acestui tip de fraudă.

Cum funcționează un atac de vishing

Pasul 1: Cercetarea victimei

Escrocii profesioniști nu atacă la întâmplare. Înainte de apel, colectează informații despre victimă din surse publice: rețele sociale, site-uri de genealogie, breach-uri de date. Cu cât știu mai multe despre dvs. (nume, bancă, ultimele tranzacții), cu atât apelul pare mai credibil.

Pasul 2: Spoofing-ul numărului de telefon

Escrocii folosesc tehnologia VoIP pentru a afișa pe ecranul victimei un număr de telefon fals — numărul oficial al băncii, al Poliției sau al ANAF. Această tehnică se numește caller ID spoofing și este accesibilă la costuri foarte mici prin servicii online specializate.

Pasul 3: Crearea urgenței și a fricii

Odată conectați, escrocii creează imediat o situație de urgență: „Cineva încearcă să vă golească contul acum", „Există un mandat de arest pe numele dvs.", „Aveți o datorie fiscală urgentă". Această stare de panică inhibă gândirea critică a victimei.

Pasul 4: Extragerea informațiilor sau banilor

Sub pretextul „rezolvării problemei", victima este ghidată pas cu pas să furnizeze date bancare, să instaleze aplicații de acces de la distanță, sau să efectueze transferuri bancare. Escrocii sunt răbdători și pot menține victima la telefon ore întregi.

Tipuri frecvente de vishing în România

• Vishing bancar — cel mai comun, implică false alerte de securitate bancară
• Vishing ANAF — amenințări cu executare silită pentru datorii fiscale false
• Vishing Poliție/Parchet — fals procuror care cere bani pentru a evita arestul
• Vishing tech support — fals tehnician Microsoft/Google care „repară" un computer inexistent infectat
• Vishing pensii/ajutoare — fals reprezentant CNPP care cere date pentru „actualizarea dosarului"

Cum recunoști un atac de vishing

Indicatori de alarmă universali: urgență artificială, solicitarea de informații confidențiale prin telefon, presiunea de a acționa înainte de a verifica informațiile, cererea de a păstra secretă conversația, solicitarea de transferuri prin canale neobișnuite (Western Union, criptomonede, carduri cadou).

Protecție împotriva vishing-ului

Regula de aur: nicio instituție legitimă nu vă solicită date confidențiale prin telefon. Dacă primiți un apel suspect care pretinde că vine de la bancă, ANAF sau Poliție, închideți apelul și sunați direct la instituția respectivă folosind numărul oficial de pe site-ul lor.